ma duc sa ma culc.

Am ajuns in acel moment in care imi dau seama ca nu am conservat energia pentru un longrun si acum ma simt obosit. Ma simteam cool ca nu am nevoie de somn sau concediu, ca puteam prelungi ziua cu cat mai putine ore de odihna. Gresit. Nici mare branza nu vad inapoia mea, nici forta pentru must go on. Asa ca , trebuie, pe moment sa ma odihnesc. Si asta am sa fac dragii mei.
Voi promite mai putin si voi lipsi mai mult. Voi fi, poate, chiar neserios nerespectind orare prestabilite.
Dar trebuie sa ma odihnesc. Si asta am sa fac.

Stau in cumpana.

Stau in cumpana.
Nu-mi place starea.
In picioare nu ma mai pot ridica.
Mai bine cad.
Da nu mai vreau sa stau in cumpana.

Apa...nu-i ca vinul.

Ben Franklin spunea:
"In vin sta intelepciunea, in bere libertatea, in apa sunt bacterii !".
Un mare numar de studii stiintifice, atent controlate, au demonstrate ca daca bem 1 litru de apa pe zi, la sfirsitul unui an vom fi absorbit mai mult de 1 kg de Escherichia coli ( E. coli), o bacterie ce se gaseste in fecale. Cu alte cuvinte consumam 1 kg de rahat !
Daca insa consumam vin, bere (tequila, rom, whiskey, sau alte bauturi) NU ne expunem acestui risc deoarece alcoolul se obtine in urma unui process de purificare prin fierbere, filtrare si/sau fermentare.
Tineti minte : Apa = Rahat……….Vin = Sanatate.
Deci, in concluzie, e mai bine sa bem vin si sa vorbim aiurea decit sa bem apa si sa ne umplem de rahat !
Nu e nevoie sa-mi multumiti pentru aceste informatii pretioase: nu fac decit sa aduc un serviciu umanitatii !

pasaj de biografie.

Sunt un tip vesnic antrenat in diverse actiuni si activitati. In functie de timpuri, una dintre ele,normal ,este mai intensa decat celelalte si , tot in functie de vremuri, locurile in grila de intensitate se modifica. Acum,in aceste momente, nu e niciuna in apogeu. Locul 1 este liber iar de la 2 incolo se functioneaza doar pe linia de plutire. O fi vina mea? Probabil. Ma simt vinovat ca am "timp liber". De fapt nici nu-i pot spune timp liber, pentru ca este un timp in care incerc sa conturez ceva de interes maxim. Deci sunt cumva foarte ocupat cu activitati care nu prea au finalitate, (in acceptiunea unora) pierdere de vreme sau prea mult timp liber.

Asa sa fie oare? Sa pierd vremea aiurea?

Nu si nu! Niciodata nu am facut asta. Tot timpul a rezultat ceva din ceea ce am intreprins. Fie job de zi cu zi, fie extra job, fie cultural, fie sentimental-afectiv, fie domestic (facturi, curatenie, etc etc), fie discutii despre perspective (pai bai...aceste discutii si cafele servite in diverse locuri cu diverse persoane nu sunt pierdere de vreme sa stiti.nu pentru mine) s.a

Din toate cele ce fac invat ceva. Prefer sa stau la un ceai, chiar daca singur pe o terasa si sa urmaresc lumea sau sa vorbesc la telefon intre timp cautand solutii, rezolvari la probleme sau chiar cautand evenimente care mai tarziu sa creeze probleme ce vor necesita a fi rezolvate.

Asa functionez eu. Nu intotdeauna pot fi contarite numeric actiunile mele. Eu percep insa unde sunt rezultatele si continui sa funcitonez asa in dorinta mea de evolutie ca om (cu toate implicatiile acestui termen).

Asadar nu pierd vremea aiurea.

Muncesc ceea ce muncesc, cant ceea ce cant, indrept daca e de indreptat ceva, pastrez daca e de pastrat ceva, acumulez ce e de acumulat, cunosc ceea ce-mi iese in cale, renunt la ceea ce e de renuntat, citesc cat pot, scriu cand pot si am ce, studiez cand am timp(foarte rar deci asta inseamna ca nu am tiiiiimp suficient),socializez, intretin evolutia actuala(asa cum e ea de neinsemnata pentru unii),caut sa ma ingrijesc moral si fizic cat mai mult cu putinta, daca sunt solicitat sa ajut o fac instinctiv desi unii nu merita atentia,calatoresc cat imi permite buzunarul si timpul, dorm in medie 5-6 ore din 24.

Eu , ma gandesc ca nu pierd vremea aiurea.Probabil ca prioritatile mele de moment nu corespund cu cele ale apropiatilor mei.Dar ce sa fac.Prefer sa traiesc prin mine pentru ei decat prin ei pentru ei.

Roadele acestor vremuri , asazise de unii, pierdute in zadar se vor concretiza , odata in ceva semnificativ. Bineinteles ca si acest semnificativ este relativ si subiectiv nu. Depinte cine din ce perspectiva ma priveste.

Asa ca.Incerc sa fiu docil si nu nesimtit sa nu-mi pese de ce gandesc ceilalti in totalitate, dar tot asa am sa functionez. Cu micile reglaje potentiometrice ale anturajelor si posibilitatilor ce mi se arata.

Nu vreau sa sune a lauda , dar, daca ma uit la cele enumerate incep sa inteleg pe cei care ar vrea sa le daruiesc lor toata aceasta energie. Unii o merita si totusi nu pot sa directionez totul spre un singur Eu.

Altora, le-as darui muuult mai mult decat dau acum dar am nevoie de parghia lor ca punct de sprijin.

Atat.

Politicienii sunt toti orfani!

Vrei sa faci o pomana din cand in cand, atunci cand ai momente in care devi grijuliu si sensibil cu durerile celor nevoiasi.Se intampla astfel de momente.Unora mai des, altora mai rar, altora deloc, altora fiindu-le un mod de viata.

Da.Nimic iesit din comun. Sa oferi ceva de mancare, o plasa de haine pe care nu le mai folosesti,aparatura sau altele.

Scriu asta nu ca sa-mi fac vreun lobby de om milos si bun. Nici vorba. Tocmai aici e problema. Ca putinul de bine sau ajutor pe care increc sa le fac pentru binele altora, imi este baricadat de fenomenul social-politic incisiv, din cale-afara.Oricum daca fac o pomana o fac cu toata daruirea si fac tot posibilul sa nu stie nimeni.Nu e frumos sa faci o glorie din asa ceva.Sau cel putin asa stiam eu.

Ei bine aflati, sau stiti deja, se poate face glorie din asa ceva.Cum?Simplu.

Pai eu am cautat pe net mai bine de 2 ore o casa de copii sau o cale de a dona niste imbracaminte(care nici macar nu erau ale mele deci, nici o glorie petru mine...relax).Ce am gasit?De cate ori dai search orfani, donatii etc. etc. dai de diverse fundatii de intr-ajutorare, cu interese unele mai indoielnice decat altele, biserici care colecteaza si pe urma impart in numele Domnului sau mai degraba in felul lor obtinand recunoasterea enoriasilor, mesaje electorale care includ fenomene sociale de acest gen etc.

Unii ar zice ca este de remarcat faptul ca cineva se preocupa de soarta unor astfel de oameni.La suprafata asa e.Dar eu cred ca daca vrei sa ajuti cauta si identifica singur si direct problema, ajuta, daruieste fara a astepta mai mult decat multumirea proprie ca ai reusit sa-ti faci timp si pentru asa ceva, fara a astepta sa fi trecut pe vreo lista pe un anume loc in functie de cat de mare e ajutorul care-l oferi, fara a astepta sa fi trecut la ziare sau mentionat la televiziuni pentru ca "cica" ai ajutat.

No.Astfel procedeaza unele fundatii si partide politice(sau , ma rog, nu stiu de ce le pun separat ca se confunda una cu cealalta) si isi "cumpara" voturi pe spatele milosteniei proverbiale romanesti.

Una peste alta bullshit! In asa fel functioneaza societatea in acest moment, ca daca dai vreo dovada de om pregatit pentru bunatae, indiferent de modul ei de exercitare, ajungi sa fi racolat rapid intr-un tablou de sistem si jucat dupa schema lor de joc, nu cumva sa strici totul si sa-ti urmeze si altii exemplul.

Si nu vreau decat sa dau cuiva o plasa de haine.Nu-mi ramane decat sa caut in mod direct, casa, familia care sa-mi para ca ar avea cea mai mare nevoie de aceste hainute.

Ioooiiiiii , soro!In ce lume traim.

Zi importanta.

Zi mare.
Cica azi m-am maturizat intr-adevar.Cum asa?Simplu.
Unii , cred, inteleg prin maturizare asumarea neplacerilor personale cu deciiziile luate in situatii cheie astfel incat lucrurile sa functioneze"a la carte"..."a la carte My ass " ar zice americanii.Si-s de acord cu ei acum.
Maturizare inseamna sa iei decizii si sa actionezi conform cu cea mai buna compatibilitate intre trup, minte si suflet.
Inseamna sa spui si sa-ti asumi adevarurile pe care le creeaza fiinta ta din aceasta contopire.
Daca a avut loc reactia divina inseamna ca au fost create premisele ei.De acolo incolo, depinde de cat de maturi suntem fiecare dintre noi.
Eu am vorbit.
Acuma tot maturizare se numeste si daca e o continuare dorita, pozitiva si daca nu.
Daca am reusit sa le astept cu pieptul gol, indiferent ca e cea care mangaie sau cea care injunghie,
inseamna ca m-am maturizat.
Atat.

I have places to go...people to see.

Ieri am facut un tur prin Apuseni pe traseul Oradea-Beius-Campeni-Turda.
Atata frumusete. Stiu doar ca o sa ma intorc curand. Am pesteri de vizitat, dealuri de masurat cu piciorul , stanci si cascade de luat in vizorul aparatului foto, oameni cu care sa vorbesc.
Atatea minunatii, atat de aproape cu asa incarcatura si eu am privit intotdeauna dincolo de ce este chiar langa mine si ma poate face fericit. Nu am nevoie de idealuri pentru asta, nu e nevoie de teluri inalte de atins ci de a ma bucura de fiecare moment, persoana, lucru in drumul meu catre fericire.
Cum ai putea cantari fericirea daca ai fi doar aruncat in mijocul ei fara povestea calatoriei.
Mai am deci locuri de vizitat si oameni cu care sa vorbesc.
Asta-i doar inceputul.